Incendiile, nelipsite din peisajul Deltei Dunării: primarii comunelor sunt obligați să aplice sancțiuni drastice celor ce incendiază vegetația

11 martie 2021

Publicitate

În această perioadă a anului din peisajul Deltei Dunării nu lipsesc flăcările de sute de metri înălțime! Fumul gros se observă de la distanță, iar localnicii nu par să scape de acest vechi obicei. Arderea stufului este în continuare practicată în Delta Dunării, deși specialiștii contrazic faptul că aceasta ar conduce la regenerarea pământului. Mii de viețuitoare au pierit în foc, care în unele cazuri a fost scăpat de sub control și a creat adevărate tragedii.

Această imagine de coșmar este tot mai des întâlnită în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Deși controlate, incendiile provocate chiar de mâna omului au afectat în nenumărate rânduri gospodăriile localnicilor, iar în unele cazuri pompierii tulceni s-au chinuit chiar și 20 de ore pentru stingerea flăcărilor.

„Să știți că am mai dat și noi altă dată foc, dar la ce? Uitați pe stradă... crăci, buruieni, sălcii și câteodată când se mai adună crăci mai multe ce să fac cu ele?”, spune o localnică.

Afectate de incendiile puse chiar de mâna omului sunt și viețuitoarele Deltei. Păsările care fac parte din specii protejate și pe cale de dispariție, rozătoarele și alte viețuitoare au pierit din cauza flăcărilor puternice.

Sute de hectare de stuf și vegetație ard periodic în zonă. Autoritățile locale sunt din 2021 obligate să respecte și să înștiințeze localnicii cu privire la legea compostului, cadrul legislativ prin care cei care incendiază vegetația uscată vor fi aspru amendați. Dacă până anul acesta oamenii obișnuiau să ardă stuful pentru regenerare, de acum lucrurile s-au schimbat.

„Avem compostoare date de societatea de salubrizare, numai că pe zona noastră, pe mila 23, fiind compactă zona, nu putem să punem compostoarele respective fiindcă emană miros și nu e ce trebuie. Iar pe zona Crișan-Caraorman există, sunt, sunt implementate. Nu pot să se obișnuiască. Singura chestie este amenda. Momentan nu am dat. Abia acum începem”, a declarat Silviu Florin Răhău, primar comuna Crișan.

Declanșat în urma regenerării vegetației, flăcările scăpate de sub control provoacă un adevărat dezastru ecologic. Se pare însă că unii primari nu sunt la zi cu noile norme care au intrat în vigoare.

Dan Nicolcenco, primar comuna Sulina: Bunicii și străbunicii noștri, aceste incendii le-au făcut voit și controlat. Au fost, sunt și nimeni nu îi va opri să nu o facă. Pentru că nimeni în locul lor nu o va face.

Reporter: În Sulina nu există legea compostului?

Dan Nicolcenco, primar comuna Sulina: Putem să spunem și așa. Deci în continuare se merge, bine, vorbim de ce s-a întâmplat și sperăm că nu se va mai întâmpla. Dar referitor la această lege vă spun doar atât: Nu știu nimic de ea.

Conform legii compostului, amenzile pornesc de la 400 de lei la 800 de lei, pentru persoanele fizice, și de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru persoanele juridice. Garda de Mediu efectuează controale și sancționează dacă este cazul și instituțiile statului.

„Este cel mai periculos mod de a interveni în natură. Aceste incendii de vegetații se întâmplă nu doar în Deltă, ci și pășunile Alpine și pe fânețea care este în zona de munte sau zona de deal. Trebuie să găsim soluția să stopăm aceste încercări de ecologizare”, a declarat Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În urma acestor evenimente rămân hectare întregi de vegetație arsă și sute de animale moarte. Reprezentanții ISU Tulcea au făcut de-a lungul anilor mai multe apeluri către localnici să renunțe la această practică care poate duce adevărate dezastre. În plus, specialiștii susțin că incendierea stufului nu asigură regenerarea acestor plante.

Publicitate