Borangicul, firul de aur al tradițiilor dobrogene, expus la Constanța

Borangicul este fibra produsă de viermii de mătase, folosită în industria casnică textilă țărănească. Singurele piese țesute exclusiv din borangic sunt maramele. Din bumbac și borangic s-au țesut pânză pentru cămăși de sărbătoare, ștergare, cearceafuri și fețe de masă, respectiv elemente decorative, de la vărgi la motive mai complicate, alese sau ajurate, potrivit reprezentanților Muzeului de Artă Populară din Constanța.

În lucrarea „Dobrogea. Studiu Etnografic, vol. I, Românii autohtoni” editată de Muzeul de Artă Populară Constanța în anul 2003 sunt consemnate etapele obținerii borangicului, date obținute în urma cercetărilor de teren efectuate în satele dobrogene.

Informatoarea Rizea Anica, n. 1930, comuna Grădina, județul Constanța, descrie procedeul astfel: „Primăvara procuram ouăle (viermilor), cam cât o linguriță, pe care le păstram aproape de sobă. După o săptămână ieșeau viermii micuți pe care îi hrăneam până la jumătatea verii cu frunze de dud. Pentru asta goleam o cameră și făceam pat de scânduri să punem frunzele de dud. Apoi, viermii se urcau pe crengi de pir și-și țeseau coconul, gogoașa. Gogoșile le strângeam și le lăsam la soare ca să moară viermele dinăuntru, apoi le puneam în ciur, într-o oală cu apă fierbinte. Cu o crăcuță de mărăcine agățam fire de la toate gogoșile și răsuceam un fir”.

În funcție de priceperea și necesitățile țesătoarei, firul de borangic era de o anumită grosime: „din 5 gogoși scoteam un fir… dintr-o gogoașă sănătoasă se desfășoară un fir de 10-15 m lungime” (inf. Alexandru Aneta, n. 1933, comuna Saraiu).

Cu privire la culoarea firului de borangic, „cel mai bun borangic era galben-auriu” (inf. Tufă Gherghina, n. 1940, Mircea Vodă), dar putea fi „alburiu, gălbui, verzui sau portocaliu, depinde după cum mâncau viermii” (inf. Dinu Chira, n. 1930, com. Saraiu).

Înainte de a fi folosit la țesut, femeile „scrobeau” (apretau) borangicul cu apă și făină de grâu (inf. Nicola Anica, n. 1920, com. Aliman).

Pregătirea firelor de borangic pentru țesut consta în formarea sculurilor pe rășchitor, apoi depănarea acestora de pe vârtelniță pe roata de tors borangic („roata de țevi”) sau cicârâc („sucală”) cu țeavă și mosoare.

Sursă foto: facebook/Muzeul de Artă Populară Constanța

Urmăriți-ne pe Google News!

Eveniment

Violență în familie: un bărbat reținut pentru 24 de ore. A încălcat ordinul de protecție

Sărbători în siguranță! Peste 400 de polițiști, la datorie

Prins cu o țigară „specială”: jandarmii au depistat un bărbat cu substanțe posibil psihoactive

Social

Guvernul suplimentează ajutoarele de urgență acordate persoanelor afectate de inundații! Familiile vor primi 15.000 de lei

Surpriză în trafic pentru un adolescent constănțean. Gabi are 17 ani și își dorește să devină polițist. VIDEO

Anul 2023, un an plin de încercări și pentru navigatorii români. "Am avut cazuri de repatrieri peste termen, cazuri de decese"

Externe

FADERE lansează un proiect de amploare pentru susținerea românilor afectați de inundațiile din Valencia

Israelul anunță că a ucis „din greșeală” trei ostatici israelieni în Gaza. Bărbații țineau în mână un steag alb

Încă o persoană cu naționalitate dublă, română și israeliană, a murit în Fâşia Gaza

Sănătate

Spitalul „Sf. Apostol Andrei” Constanța funcționează normal în perioada sărbătorilor pascale

Care este stadiul lucrărilor la noul corp al Spitalului Județean Constanța? - GALERIE FOTO

Zero toxiinfecții alimentare în perioada sărbătorilor de iarnă. Au fost făcute controale și s-au dat amenzi

Educație

Lansarea proiectului „Stagii de practică pentru dezvoltarea competențelor viitorului”, la Universitatea „Ovidius” din Constanța

Universitatea „Ovidius” din Constanța: Un nou proiect pentru stagii de practică în domeniul IT&C, dedicat studenților Facultății de Matematică și Informatică

„Drumul către succes începe ACUM”! CJRAE Constanța a inițiat un program pentru orientarea școlară și profesională a elevilor din clasele terminale